Descriere:

Invenţia se referă la o instalaţie care asigură ridicarea apei de mare la o înălţime de la care, prin cădere, energia potenţială este transformată în energie mecanică şi apoi în energie electrică. Instalaţia conform invenţiei este alcătuită dintr-un flotor () sub formă de tor, pe care este fixată o pâlnie (), care se continuă în jos cu o conductă () flexibilă şi extensibilă, care, la rândul ei, se continuă cu o conductă () fixă, care se prelungeşte până la malul mării, unde intră într-un bazin (), având la capăt un ajustaj () convergent reglabil, ambele conducte () având la capetele exterioare câte o clapetă () care permite circulaţia apei numai dinspre mare spre malul mării, bazinul () fiind amplasat cu circa 1 m deasupra nivelului mării, flotorul () şi pâlnia () fiind prinse de capătul unui cablu () care, după ce este trecut pe sub un scripete () fixat pe o fundaţie () amplasată pe fundul mării, are prins, la celălalt capăt, un flotor () mai mic, submersibil, care trage permanent de flotor () şi de pâlnie (), sub acest flotor (), pe cablu (), fiind prevăzut un opritor () care limitează cursa flotorului () şi a pâlniei (), sub bazin (), la nivelul mării, fiind amplasată o turbină () hidraulică, constituită pentru căderi de apă de la 0,5 m în sus, şi pentru debite de apă cât mai mari, dimensiunile bazinului () putând asigura funcţionarea turbinei () numai când sunt valuri mari, cu înălţimea de peste 1 m.