Descriere:

Invenţia se referă la un convector electric motor, pentru încălzirea clădirilor, ce produce căldură şi determină şi deplasarea aerului încălzit, în scopul realizării unui transfer mai eficient al căldurii produse spre încăperea de încălzit. Convectorul electric motor, conform invenţiei, este constituit din două sau trei înfăşurări (1 şi 2) monofazate, separate între ele printr-un material (3) izolant, decalate la 90°, electrice, şi având un număr diferit de spire, pentru cazul bifazat, respectiv, decalate la 120°, electrice, şi având număr egal de spire, pentru cazul trifazat, înglobate într-o carcasă (4) feromagnetică ce se închide mecanic, prin nişte scuturi (5 şi 6) laterale, stânga şi dreapta, prevăzute cu nişte găuri (7 şi 8) axiale, dintr-un cilindru (9) feromagnetic, fixat pe un ax (10) prin nişte suporturi (11) radiale, care se roteşte prin intermediul unor rulmenţi (12), realizând un întrefier (13) real mecanic, şi din nişte pale de ventilator (14 şi 15), montate, de asemenea, pe ax (10), şi o acoperitoare (16) prevăzută cu nişte găuri (17) axiale, realizând astfel o structură similară unui motor asincron cu rotorul în scurtcircuit, fără crestături pe stator şi rotor, autoventilat, bifazat sau trifazat, cu înfăşurarea statorică realizată din material rezistiv, în care aerul rece este antrenat din exterior, prin găurile (17 şi 8) axiale, prin interiorul cilindrului (9) feromagnetic, prin întrefier (13) şi prin spaţiul dintre exteriorul carcasei (4) şi interiorul acoperitoarei (16), preluând căldura produsă de înfăşurări (1 şi 2) şi eliminând-o spre exterior, prin găurile (7) axiale.