Descriere:

Invenţia se referă la o metodă de determinare a parametrilor funcţionali la nivelul staţiei principale de aeraj, după producerea unui fenomen de explozie, ce are la bază stabilirea rezistenţei totale a reţelei de aeraj şi determinarea punctului de funcţionare post eveniment al ventilatorului activ. Metoda conform invenţiei stabileşte mai întâi zonele vulnerabile la producerea fenomenelor de tip explozie, după care se stabileşte gradientul minim de pierdere de presiune la nivelul reţelei de aeraj, la nivelul zonelor vulnerabile din punct de vedere al producerii fenomenelor de tip explozie aplicându-se presiunea de explozie în raport cu intensitatea fenomenelor, după care se stabileşte pierderea de presiune manifestată radial pe aliniamentul lucrărilor miniere în raport cu epicentrul, determinându-se astfel aria de afectare a reţelei de aeraj, prin compararea presiunii de explozie la nivelul unei ramificaţii, cu presiunea minimă necesară distrugerii construcţiilor de aeraj, liminarea construcţiilor de aeraj din interiorul ariei de afectare, după care se recalculează rezistenţa totală a reţelei de aeraj, cu ajutorul rezistenţei totale astfel calculate determinându-se parametrii funcţionali, depresiunea dezvoltată şi debitul vehiculat la nivelul staţiei principale de aeraj după producerea unei explozii, metoda, după producerea unui fenomen de explozie, pretându-se la orice exploatare minieră subterană de substanţe minerale utile, la care există riscul de formare a amestecurilor explozive, ea fiind aplicată ca o necesitate a eficientizării managementului reţelelor de aeraj, precum şi pentru creşterea gradului de securitate şi sănătate