Descriere:

Invenţia se referă la un soclu pentru stup antivaroa, având ca scop creşterea capacităţii de colectare a polenului, protejarea eficientă a polenului de acţiunea intemperiilor, şi reducerea la maximum a stresului indus albinelor. Soclul pentru stup, conform invenţiei, este constituit dintr-un soclu () şi o placă () amovibilă, cu găuri calibrate, care glisează pe nişte ghidaje (), deasupra unei plase () de fund, polenul desprins de pe picioarele albinelor cade prin plasă () într-o tăviţă () colectoare, o plăcuţă () oscilantă, care dirijează drumul albinelor spre culegătorul de polen sau direct spre cuib, nişte nervuri () longitudinale, cu suprafeţe laterale () ca nişte scăriţe, pentru a uşura urcarea albinelor spre o placa activă; dacă placa activă este scoasă, rămâne în funcţiune soclul antivaroa; tăviţa () are rol de reglare a accesului de aer în stup, sau rol de colector de paraziţi şi alte deşeuri de stup, iar pe timpul colectării de polen, circulaţia trântorilor şi a mătcii este asigurată de două fante () ce rezultă între soclu () şi peretele frontal al cuibului, prin întreruperea în două locuri a profilului () de aşezare de pe conturul soclului ().